Cercetarea propusă va aduce o contribuţie valoroasa la cunoaşterea fenomenului participativ prin abordarea unor scopuri generale:
- reconceptualizarea participării comunitare şi armonizarea fragmentatelor direcţii disciplinare şi teoretice care împiedica înţelegerea participării sociale
- înţelegerea formelor şi intensităţii fenomenului participativ romanesc ca şi a mecanismelor cauzale specifice, în context comparativ internaţional
- dezvăluirea resurselor de activism civic romanesc existente dincolo de limitele unor înţelegeri restrictive ale fenomenului
- sprijinirea politicilor locale şi naţionale de stimulare a dezvoltării comunitare participative prin documente cu relevanta practica
Aceste scopuri vor fi îndeplinite prin rezolvarea următoarelor întrebări de cercetare generale deduse din prezentarea teoretica:
- Cum a fost conceptualizată participarea comunitara în studiile româneşti recente şi cum răspund rezultatele de pana acum întrebărilor de cercetare formulate mai jos?
- Care este impactul relativ al factorilor situaţionali (cerere) şi ai celor individuali (oferta) asupra capacităţii vecinătăţilor de a rezolva dileme colective?
Întrebările de cercetare specifice corespunzătoare vor fi:
- Cum sunt afectate formele şi intensitatea activismului comunitar de variabile individuale:
- Biografia organizaţională, mai ales participarea în organizaţiile comuniste?
- Trasaturi psihologice şi psihosociologice – stima de sine, sentimentul eficacităţii personale, eventual activism latent?
- Statusul socio-economic de origine şi cel dobândit?
- Variabile culturale – atitudini şi norme împărtăşite – precum orientările sociale, încrederea, norma reciprocităţii etc.? - Cum sunt afectate formele şi intensitatea activismului comunitar de variabile de context precum:
- Structura de reţea – distribuţia resurselor în interiorul reţelelor, densitatea de reţea, poziţia în reţea, stabilitatea rezidenţială?
- Iniţiative centralizate, ale statului sau al municipalităţii? - Care este impactul fenomenelor de segregare rezidenţială (mobilitate teritoriala şi sociala) asupra constituirii micro-contextelor de mobilizare?
Răspunsurile la întrebările de cercetare de mai sus vor fi căutate prin următoarele activităţi de cercetare:
1) Analiza studiilor româneşti sau a celor despre România despre problematica participării
Date folosite: studii publicate, rapoarte de cercetare, teze de doctorat disponibile, volume de cercetare despre participarea politica, participarea în asociaţii voluntare, participarea în programe de dezvoltare, iniţiative comunitare, acţiune colectiva, solidaritate şi cooperare în România.
2) Analiza secundara a datelor de sondaj din România
Date folosite - sondajele Barometrelor de Opinie Publica din România şi ale altor anchete reprezentative la nivel naţional (ex. EVS) din perioada 1990-2006, care cuprind înregistrări ale caracteristicilor menţionate în modelul teoretic. Relaţiile dintre acestea vor fi investigate prin proceduri de analiza multivariata.
3) Ancheta asupra colectivităţilor urbane.
Unitatea de analiza - scările de bloc, gospodăriile şi locatarii scărilor;
Unitatea de înregistrare - locatarii scării
Eşantionare – aleatoare cluster. Un eşantion de 40-50 de scări de bloc va fi selectat prin metoda rutei aleatoare.
- Cu fiecare şef de scara se va realiza un interviu pentru inventarierea acţiunilor colective şi a problemelor comune.
- In fiecare gospodărie va fi realizat un interviu referitor la implicarea membrilor gospodăriei în activitatea scării şi la relaţiile dintre locatarii scării.
- Unui eşantion aleator dintre locatari (cate unul pe gospodărie) i se vor aplica scale de atitudini şi alte măsurări psiho-sociologice.
Proceduri de analiza: analiza de reţea, modele multivariate, modele multinivel.
4) Ancheta martor asupra participării comunitare
Unitatea de analiza: gospodăria şi componenţii acestora
Eşantionare: aleatoare. Un eşantion de aproximativ 800 de persoane adulte din Oradea va fi selectat aleator. Subiecţii vor fi intervievaţi pe baza unui chestionar cu itemi privind participarea sociala, capitalul social, atitudini sociale şi caracteristici psihosociologice.
Proceduri de analiza: modele multivariate.
5) Elaborarea unui set de recomandări pentru politici de capacitare a resurselor de participare colectiva în mediul urban în România. Acesta se va concentra pe posibilităţile de intervenţie educaţionala şi pe iniţiative posibile la nivel local şi naţional.
< Prev | Next > |
---|