Titlul proiectului: „An indirect harmful effect of violence: Victimizing the child and Re-victimizing the woman-mother through her child’s exposure to violence against herself / Un efect indirect nociv al violenţei: victimizarea copilului şi re-victimizarea mamei prin expunerea copilului ei la violenţa îndreptată împotriva sa” ACRONYM= VI.C.T.I.MS (VICTIMS) VI-ctimizing C-hildren T-hrough I-njuring M-otherS

Nr. contract: JLS/2008/DAP3/AG/1157–30-CE-03116350015

Solicitant: Universitatea din Cipru/ University of Cyprus/ Prof. Mary Koutselini, Department of Education and  UNESCO´ s Chair on Gender Equality and Women´ s Empowerment

Parteneri: Università di Roma Tre, Italia (Prof. Sandra Chistolini), Universitatea din Presov, Slovacia (Prof. Iveta Kovalcikova), Universitatea din Oradea, România (Conf univ dr Monica Secui) si parteneri asociati (organizatii guvernamentale si non-guvernamentale) din ţările participante

Persoana de contact pentru Universitatea din Oradea: conf univ dr Monica Secui – Catedra de Psihologie, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, tel. 0259-408213, fax. 0259-408766, msecui@uoradea.ro

Buget total: 489.761,28 Euro - din care Bugetul Universitatii din Oradea: 75.447,00 Euro

Finantare UE: 390.192,81

Perioada derulării: 24.12.2009 – 24.12.2011

Site: www.ucy.ac.cy/victims.

Cod: 92131/01.10.2008

Program: Program 4 Parteneriate în domeniile prioritare.

Autoritatea contractantă: Centrul Naţional de Management Programe

Perioada: 2008-2011.

Promotor: Universitatea din Bucureşti.

Membrii echipei partenerului PP2 Universitatea din Oradea: Floare Chipea, Adrian Hatos, Sorana Săveanu

Valoarea proiectului: 1800000 lei

Valoarea aferentă PP2: 215000 lei

Coeziunea şi dezvoltarea socială şi economică a României sunt afectate serios de inegalităţile sociale manifestate atât pe verticala straturilor sociale cât şi în plan teritorial. Politicile economice şi sociale trebuie să aibă în vedere repartiţia echitabilă a şanselor sociale, ceea ce presupune o cunoaştere în profunzime stratificării sociale a populaţiei ţării, a dinamicii acesteia şi a mecanismelor prin care aceasta se produce. Acest proiect construieste un cadru teoretic şi metodologic care permite analiza structurii şi mobilităţii sociale în România comparativ cu alte ţări din U.E. Dezbaterile ştiinţifice cu privire la sursa inegalităţilor în România comunistă sunt mai degrabă absente; în plus, atât teoriile clasice dar mai ales teoriile şi dezbaterile recente – cu un mare grad de sofisticare – cu privire la stratificarea socială sunt puţin cunoscute la noi. La fel de puţin cunoscute sunt şi dezvoltările metodologice cele mai avansate din sociologia internaţională prin care se încearcă descrierea claselor sociale şi explicarea fenomenelor de mobilitate socială.

Proiectul îşi propune să acopere următoarele direcţii concrete de cercetare:

1. Reducerea decalajului de cunoaştere teoretică şi empirică dintre România şi alte ţări în ceea ce priveşte studiul fenomenelor de stratificare, mobilitate şi inegalitate socială;

2. Evaluarea surselor şi tipurilor de stratificări sociale înainte şi după 1989;

3. Identificarea principalilor factori implicaţi în emergenţa noilor clase sociale sau în reconfigurarea claselor sociale în România post-comunistă;

4. Elaborarea unei diagnoze cu privire la modul în care se constituie şi distribuie la nivel naţional şi regional oportunităţile educaţionale, ocupaţionale şi de mobilitate a indivizilor;

5. Identificarea principalelor efecte economice şi psiho-sociale ale stratificării sociale asupra indivizilor şi dezvoltării;

6. Elaborarea unui set de instrumente robuste pentru măsurarea diverselor aspecte ale stratificării sociale pentru uzul programelor de dezvoltare socială;

7. Elaborarea unui raport privind perspectivele de evoluţie a structurii sociale pe termen mediu şi lung;

8. Formularea unui set de recomandări de politici publice cu privire la soluţionarea unor probleme sociale asociate ori generate de inegalităţi de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie, accesul pe piaţa forţei de muncă, accesul în anumite poziţii sau ocupaţii.

Obiectivele generale şi specifice ale proiectului

Obiectiv general: creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a caracteristicilor, amplorii şi conexiunilor dintre factorii cauzali implicaţi în fenomenele de mobilitate şi stratificare socială înainte şi după 1989, a distribuţiei naţionale şi regionale a oportunităţilor de mobilitate socială şi a problemelor sociale legate de accesul inegal la educaţie, locuire şi ocupaţie în vederea dezvoltării locale, regionale şi naţionale.

Obiective specifice:

1. Dezvoltarea unui cadru conceptual şi metodologic pentru o abordare complexă şi comparabilă la nivel internaţional a fenomenelor de stratificare şi mobilitate socială, cu referire specială asupra ”claselor sociale”, ”formelor de capital implicate în stratificarea socială (e.g., capital uman, economic, social, politic şi cultural)”, ”structurii oportunităţilor de mobilitate socială”, ”dobândirii de status”, precum şi ”consecinţelor economice şi psiho-sociale ale stratificării şi inegalităţilor sociale”;

2. Analiza la nivel naţional şi regional a structurii sociale a României înainte şi după 1989 şi a fenomenelor de mobilitate socială a indivizilor (e.g., mobilitate educaţională, ocupaţională, inter- şi intra-generaţională, mobilitate structurală, mobilitatea netă sau liberă etc.);

3. Evaluarea rolului diferitelor forme de capital (e.g., economic, uman, social, educaţional, politic şi cultural) în procesele de mobilitate socială înainte şi după 1989;

4. Evaluarea rolului factorilor ascriptivi (e.g. gen, etnie) în mobilitatea socială a indivizilor;

5. Îmbunătăţirea gradului de cunoaştere şi înţelegere a ”barierelor” în procesele de mobilitate social întâmpinate de anumite grupuri şi sub-grupuri în accesul la anumite resurse, instituţii şi ocupaţii;

6. Evaluarea implicaţiilor stratificării şi inegalităţilor sociale la nivel individual şi din perspectiva creşterii economice;

7. Construirea şi validarea unui instrument (a unui set de itemi cuantificabili într-un indice) pentru măsurarea poziţiei de clasă în România contemporană;

8. Analizarea pattern-urilor de mobilitate ale categoriilor vulnerabile care au făcut obiectul unor politici publice: populaţia Roma şi tinerii instituţionalizaţi din casele de copii;

9. Analizarea pattern-urilor de mobilitate în cazul “noii clase de mijloc-sus”.

Acronim: ENRI

Cod: HURO 0801/180.

Program: HUNGARY-ROMANIA CROSS-BORDER CO-OPERATION PROGRAMME 2007-2013.

Perioada: 2009-2011.

Promotor: Universitatea Creştină Partium.

Valoarea proiectului: 317265 euro

Valoarea aferentă PP2: 56875 euro

Membrii echipei partenerului PP2 Universitatea din Oradea: Adrian Hatos, Floare Chipea, Sergiu Bălţătescu, Sorana Săveanu

Obiectiv general:

Studiul teoretic şi socio-empiric al interacţiunii identităţii europene, naţionale şi regionale

Obiective specifice:

Elaborarea unui cadru teoretic pentru interpretarea diferitelor tipuri de indentităţi într-un singur sistem conceptual

Cartografierea reprezentativă a identităţii populaţiei de pe cele două laturi ale frontierei

Colaborare interdisciplinară pentru o mai bună înţelegere a proceselor sociale

Activităţi:

P2. Activităţi de cercetare ştiinţifică

1. Analiză şi sinteză teoretică

2. Fundamentare metodologică

3. Cercetare empirică şi analiză

4. Schimb de experienţe

5. Workshop

6. Elaborarea rapoartelor de cercetare

7. Elaborarea rapoartelor finale

8. Redactarea volumului de studii

9. Conferinţa de încheiere

P3. Activităţi de comunicare

1. Conferinţa de deschidere

2. Portal web

3. Materiale promoţionale

4. Apariţii mass-media

5. Publicarea rezultatelor preliminare

6. Conferinţa de încheiere

7. Publicarea volumului conferinţei

8. Publicarea volumului de studii

9. Lansarea volumului de studii

Cercetarea a cuprins următoarele faze:

1. Pregătirea cercetării
a. elaborarea instrumentului de cercetare a fost realizată de colectivul de cercetare.
b. Instrumentele au fost pretestate în mai multe rânduri
c. S-au realizat instrucţiunile necesare şi documentele aferente instrumentului de cercetare
d. Pentru aplicarea numărului de chestionare preconizat au fost selectaţi un număr de 178 de operatori de interviu, studenţi ai specializărilor: Sociologie, Asistenţă Socială, Asistenţă Socială Teologie Ortodoxă, Ştiinţe Politice şi Psihologie.
e. Fiecare operator a fost instruit cu privire la următoarele aspecte ale culegerii datelor de pe teren: - contactarea subiecţilor;
- planificarea aplicării instrumentului de cercetare;
- aplicarea instrumentului de cercetare;
- completarea documentelor aferente instrumentelor de cercetare
f. În plus, fiecare dintre operatori a primit un set de instrucţiuni detaliate referitoare la modalitatea de aplicare a instrumentelor de cercetare.
2. Culegerea datelor
a. perioada de aplicare a instrumentului a fost 10 martie-1 aprilie 2003
b. a fost elaborat un chestionar de verificare, cuprinzând date
3. Verificarea muncii de teren
a. a fost realizată în perioada 10 martie-1 mai 2003, de 11 operatori.
b. verificarea s-a desfăşurat atât telefonic cât şi pe teren, la adresă.
c. operatorii de verificare au aplicat, telefonic sau la adresă, un chestionar special cuprinzând întrebări despre efectuarea interviului, durata acestuia, persoanele cu care s-a efectuat, ca şi întrebări, alese aleator, din chestionarul iniţial.
d. Datele verificării au fost introduse şi confruntate cu chestionarele primite pe teren şi documentele adiacente.
e. Au fost verificate un procent de aproximativ 15% de chestionare.
f. În urma verificării au fost identificate acele chestionare incorect aplicate, care au fost eliminate din baza de date.
4. Introducerea chestionarelor în baza de date
a. a fost realizată în perioada 20 martie-1 mai 2003
b. numărul de operatori de introducere date a fost de 14.
c. această operaţie s-a desfăşurat începând cu primirea primei ture de chestionare de pe teren.
5. Verificarea bazei de date
a. s-a urmărit identificarea greşelilor de introducere şi a eventualelor inadvertenţe în chestionarele aplicate.
b. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5-20 mai
6. Elaborarea raportului de cercetare.
a. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5 mai-1 iunie.
b. la baza raportului de cercetare au stat prelucrări complexe, utilizând cele mai noi pachete de programe de baze de date, calcul tabelar, analiză statistică, aplicaţii grafice şi programe specializate de analiză a sărăciei.
c. în perioada amintită au avut loc un număr de 5 consultări cu personalul ASCO, în special pentru documentaţia în vederea realizării obiectivelor nr. 6 (stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale) şi 8 (Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare)

Datele culese au constituit o bază suficientă pentru elaborarea unei metodologii de analiză a problemelor sociale asociate cu sărăcia şi diagnoza socială la nivel regional. De asemenea, la principalele instituţii donatoare au fost colectaţi principalii indicatori statistici disponibili.
Ineditul abordării, cantitatea şi calitatea datelor culese, precum si modul de sintetizare a lor face ca cercetarea să-şi aducă contribuţii importante la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice. Constatările vor ajuta la iniţierea programelor şi măsurilor de ameliorare a sărăciei în judeţul Bihor, şi, prin elaborarea unei noi metodologii aplicabile la identificarea problemelor sociale aplicabile la identificarea problemelor sociale la nivel comunitar.
În planul imediatului, beneficiile imediate privesc rafinarea metodologiilor de analiză a nevoilor sociale corespunzătoare judeţului Bihor, dar şi construcţia instituţională, studiul nostru materializându-se în recomandări adresate instituţiilor de stat în ceea ce priveşte modalităţile de monitorizare şi înregistrare a fenomenelor sociale.
Diseminarea rezultatelor a fost făcută prin: